Mai erau câteva zile până la trecerea dintre ani și eu stăteam în mașină și plângeam.
Eram în concediul de iarnă la final de 2018. Lucram încă în echipa lui Lorand Soares Szasz, ca manager general al echipei și eram într-un punct critic.
Urma să lansăm Upriserz.
Era cea mai mare schimbare de care eram responsabilă din ultimii 9 ani de muncă.
Și deși eram în vacanță și eram într-un burnout după anul care trecuse, eu nu puteam să mă odihnesc.
Deși avusesem cele mai bune rezultate dintotdeauna, deși creasem în acel an o echipă independentă care funcționa fără antreprenor, eu nu îmi dădeam voie să mă odihnesc. Și meritam, chiar meritam.
Dar știam că am doar 2 luni să schimb structura businessului, forma echipei și să lansez, împreună cu colegii mei, un nou business. Și asta nu mă lăsa să dorm sau să mă odihnesc.
Îmi alergau prin minte gândurile și planurile de cum să mă organizez și cum să organizez tot, pentru că aveam un timp record pentru lansare.
Nu voi uita niciodată acel moment din mașină. Eram într-o ședință de coaching cu Monica Ion și plângeam. Plângeam pentru că fizic, emoțional și mental, eu aveam nevoie de odihnă. Dar eram în derivă. Nu îmi dădeam voie nici să mă odihnesc, dar nici nu eram capabilă să fiu productivă. Și îmi plângeam de durere că nu pot să îmi ofer asta, că nu sunt capabilă.
Ei bine, acel moment a fost un moment de cotitură pentru mine. A fost prima dată în viața mea când am conștientizat cât de puțin de blândă știu să fiu cu mine. Și cum noi oamenii, suntem capabili să ne epuizăm singuri și să ne sabotăm timpul de odihnă și sănătatea.
Abia după lansarea noului business, Upriserz, am început să îmi îndrept privirea și spre mine. Am început să caut nevoile mele, am început să mă întreb cum pot să am grijă de mine, am început să nu mă mai ignor. Și au început o serie de schimbări majore în viața mea.
La 4 ani și ceva distanță, simt că sunt într-un alt spațiu. E Martie 2023 și abia am revenit din concediul de două săptămâni din Vietnam. Și e prima dată în viața mea când real, mi-am dat spațiu pentru odihnă tot concediul.
Dacă mă cunoști, știi că iubesc businessul, iubesc să citesc, să învăț, să mă uit la cursuri, să fac exerciții de creștere. Dacă mă cunoști, știi deja că în vacanțe, chiar dacă fac pauză, câte o ședință sau câte un email tot mai bifez, doar trebuie să îmi iau doza. Și sigur, 2-3 cărți îmi iau cu mine să citesc. Și când nu fac asta, explorez prin locurile în care mă aflu. Iubesc să explorez în concedii.
Ei bine, acum nu a fost așa. Am ales să nu lucrez (adunat, cred că am lucrat 1h30min în 2 săptămâni, cât am răspuns la câteva aspecte la care era important să răspund să nu blochez echipa). Am ales să nu urmăresc cursuri și am citit foarte puțin. Deloc business (ceea ce pentru mine e foarte ciudat).
Am ales să anulez excursii în anumite zile, am ales să dorm și să nu mai fug după trofee. Am ales să fiu prezentă. Am ales să las lucrurile să curgă, să nu mai fac project management și în vacanță. Și a fost concediul în care am fost cea mai conectată cu mine și cu cei din jur.
Nu îți imagina că nu am avut momente în care puneam presiune pe mine. Sigur că da.
Dar am ales, să fac ceva nou: să îmi ofer o pauză reală și să mă bucur de momentul de acum și să savurez ce mă înconjoară. Și mare mi-a fost uimirea câte am învățat din odihnă și din prezență. Câte am văzut din acea ipostază.
A fost ușor? Nu chiar. Dar, Doamne, ce eliberator e când faci și asta! Și e important!
Am zis și o să spun mereu: una din cele mai importante responsabilități ale unui lider este să se asigure că e odihnit, sănătos și că are mintea clară. Și în ultimele 2 săptămâni aici am performat.
Și mă uit la Diana din 2018 și la Diana din 2023 și îmi mulțumesc. Sunt recunoscătoare pentru tot parcursul meu, pentru că am investit în mine și pentru că am început să fiu mai blândă cu mine.
Și scriu asta să împărtășesc cu tine, pentru că poate, ai fost și tu cândva în această ipostază. Poate ai fost și tu la capătul puterilor și totuși, nu ți-ai dat voie să te odihnești.
Te rog, dă-ți timp pentru tine. Fii mai blând cu tine. Odihnește-te, dormi, mănâncă bine, du-te la un masaj, du-te în natură, stai degeaba. Lasă pilotul automat deoparte. Respiră. Trăiește.
PS: Vietnam, îți mulțumesc!
