Știi vorba aia: „s-a mai dus un trimestru”?
Se duce, da… dar nu e despre timp.
E despre cum îl închizi. Sau poate chiar despre faptul că… nu-l închizi deloc.
Pentru antreprenorii care conduc business-uri în creștere (și nu numai), întâlnirea trimestrială ar trebui să fie sfântă. Un moment de pauză controlată, unde oprești toată nebunia din operațional și îți iei business-ul înapoi în mâini.
Doar că majoritatea NU o fac iar cei mai mulți antreprenori n-au făcut niciodată o astfel de planificare.
Alții au mai încercat, dar s-au întors rapid la pompieristică: „N-am timp acum, vine lansarea / încep concediile / avem un deadline.”
Doar că fix pentru că nu-ți iei acest timp, continui să fii prins în ce e urgent și să ignori ce e important.
Lunar, atât eu cât și echipa mea discutăm cu zeci de antreprenori lunar, care aplică pentru The Operational Exit System. Și întâlnesc la majoritatea același simptom: „Știu ce aș avea de făcut, dar nu se întâmplă.”
Ideile sunt acolo, viziunea e acolo, pofta de creștere există, dar… nu se mișcă.
Lucrurile rămân suspendate undeva între intenție și implementare.
Obiectivele pe care le-ai setat în ianuarie? Nu le mai urmărește nimeni.
KPI-ii pe care i-ați discutat în martie? Uitați într-un slide în cel mai bun caz.
Proiectele de care ați discutat să le faceți în Q2? Începute. Împrăștiate. Și fără cineva responsabil de ele.
Și sigur că apare frustrarea.
Te enervezi că nu livrează echipa.
Te superi că tu ești iar cel care trebuie să facă lucrurile să se întâmple.
Și probabil te întrebi: „Oare unde greșesc?”
Dar realitatea dacă ne uităm onest este că tu ești cel care stă cel mai puțin în strategie, tu nu-ți iei timp să vezi clar ce merge și ce nu, tu nu pui ritm în execuție, tu nu creezi spațiul pentru ca echipa să se alinieze.
De fapt, în multe businessuri, strategia e un gând bun de final de zi, după tot ce e „urgent”.
Și asta costă.
Iar lucruri ca:
- Ai o echipa care trage în direcții diferite și fiecare interpretează altfel ce e important luna asta.
- Obiective care rămân la nivel de „ședință bună”, dar care nu sunt urmărite lunar.
- Frustrări care apar între oameni – „unii trag, alții nu fac nimic.”
- Faptul că te simți singur în decizie și în control.
- Proiecte care se deschid dar rareori se închid.
- Faptul că nu înveți mai nimic din trimestrul anterior și repeți aceleași erori, cu mai mult stres.
- Sau că nu există criterii clare de re-evaluare și nu vezi dacă direcția aleasă mai are sens.
Sunt doar EFECTE ale lipsei de aliniere, pe care ți-ar aduce-o o întâlnire trimestrială.
Și vezi, că e fix un paradox: îți spui că nu ai timp pentru o întâlnire strategică dar fix lipsa acestor întâlniri te ține în lipsa de timp.
Spui că n-ai timp pentru o întâlnire strategică.
Dar fix lipsa acestor întâlniri te ține în lipsa de timp.
Pentru că o întâlnire trimestrială bine făcută îți dă:
- Claritate — pe ce contează, ce nu, și ce trebuie ajustat.
- Direcție — ca tu și echipa să mergeți în același sens.
- Focus — pe 1-2 priorități care aduc impact.
- Aliniere — pentru ca oamenii să tragă împreună, nu paralel.
- Rutină — care te obligă să te oprești, să evaluezi, să decizi.
- Timp — pentru că elimini ce nu are sens și spui „nu” mai ușor.
Și dacă ești sincer cu tine, cred că ești de acord cu faptul că nu lipsa de idei te ține pe loc.
Ci lipsa de spațiu ca să le transformi în progres.
Bun. Acum că am înțeles de ce avem nevoie de ea, hai să vedem ce este de fapt o întâlnire trimestrială și cum o structurăm ca să ne aducă rezultate.
Ideea de bază e că nu este o simplă ședință.
E o oprire intenționată de 2–3 zile, în care echipa de leadership (top sau middle management, în funcție de nivelul de maturitate al businessului) se adună pentru a analiza ultimele 90 de zile, a înțelege unde se află în raport cu obiectivele anuale și a decide care sunt pașii următori în direcția viziunii.
De-a lungul anilor am testat zeci de formate și am învățat că agenda nu e universală, pentru că fiecare business are nuanțele lui.
Dar există o structură de bază care funcționează și pe care poți construi, în aproape orice context și pe care o folosim constant cu echipele din TOES.
Pentru că e o structură care aduce claritate, aliniere și rezultate.
Și îți las mai jos structura pe scurt, care conține 4 pași, ca să ai pe ce să construiești.
1. Analiza ultimului trimestru
Înainte să decizi ce urmează, trebuie să înțelegi unde ești.
Adică, vorbim de:
- Review pe obiective și KPI: Ce ne-am propus? Ce am atins? Unde am deviat?
- Analiza financiară: Cum stăm cu cashflow-ul, marja, investițiile?
- Reușite și blocaje pe fiecare departament: Ce a mers cel mai bine și ce ne-a tras înapoi?
Pasul acesta te forțează să vezi realitatea așa cum e, nu cum ai vrea să fie.
2. Antrenamentul strategic
După ce îți e clar unde ești astăzi, va fi nevoie să recalibrezi direcția.
Pentru asta, te uiți înspre:
- Viziune și sens: Ce vrem să construim, pe termen lung? Ce contează cu adevărat?
- Schimbări externe: Cum s-a schimbat comportamentul clientului nostru și ce înseamnă asta pentru strategia noastră?
- 2 brainstorminguri esențiale:
- Unul pe KPI-ul cel mai important pentru Q următor: cum putem să-l atingem mai simplu, mai clar, mai eficient?
- Unul pe cel mai mare blocaj: ce am putea face diferit ca să-l depășim?
- Unul pe KPI-ul cel mai important pentru Q următor: cum putem să-l atingem mai simplu, mai clar, mai eficient?
În felul acesta, creezi spațiu pentru gândire, nu doar reacție.
3. Planul de acțiune pe următoarele 90 de zile
Acum că știi ce vrei și ce te împiedică, e timpul să setezi priorități reale.
Nu 10. Ci 1–3 care contează cu adevărat.
- Stabilește obiective clare: Cifră de afaceri, profit, și obiectiv strategic.
- Alege un KPI principal care va fi barometrul tău pentru succes.
- Fiecare departament definește 3-5 rezultate clare, cu deadline și responsabil.
Iar la final, fiecare alege un singur rezultat-cheie, cel care ar avea cel mai mare impact dacă ar fi atins.
Această parte aduce focus și evită fix împrăștierea. Pentru că nu tot ce e important… e urgent. Dar fără focus, urgentul înghite totul.
4. Schimbarea la nivel de echipă și cultură
E partea pe care mulți o sar din păcate, dar care aduce cele mai mari salturi.
Și îți las un set de întrebări care pot declanșa real transformare:
- Ce ne sabotează, ca echipă, în modul în care lucrăm?
- Unde pierdem energie și claritate?
- Ce tipare comportamentale ne țin pe loc (neprioritizare, micromanagement, lipsa de responsabiliate)?
Apoi:
- Alegeți un singur blocaj-cheie și creați un plan de transformare pentru el.
- Stabiliți 3–5 acțiuni clare pe care le veți implementa până la următoarea trimestrială.
- Faceți un agreement intern: „Lucrăm împreună ca să fim o echipă mai bună, nu doar o listă de taskuri.”
Dacă ai ajuns până aici, știi deja că e mai mult decât o întâlnire. E de fapt un instrument de leadership, nu de planificare.
Spor la trimestrială și nu uita: uneori progresul nu vine din „ce mai e de făcut”, ci din cum te oprești să analizezi.
Diana
